20.03.2024 | Știri

Concurs de eseuri – Ediția a IX-a

SUBIECTE (LA ALEGERE):

1. „Cum ar fi evoluat România dacă ar fi fost legiferat punctul 8 al Proclamației de la Timișoara?”

Pe 11 martie 1990, în Piața Operei din Timișoara, a avut loc o adunare populară, care prin caracterul ei a fost o evocare spirituală a revoluției timișorene din decembrie 1989 și care s-a deosebit de orice miting sau demonstrație anterioară prin obiectivul ei principal: citirea „Proclamației de la Timișoara”. Cei care, la vremea respectivă erau în fruntea țării nu au vrut să audă de așa ceva. Cum ar fi fost pentru România dacă punctul 8 al „Proclamației de la Timișoara” devenea literă de lege?

2. „A căzut într-adevăr comunismul în 1989? – Dacă da, cine-l regretă? Dacă nu, ce urmează?”

Întrebarea noastră este un fel de a pune în balanță trecutul cu prezentul și viitorul, caracterul represiv, malefic, criminal al vechiului regim, bazat pe cenzură, control, propagandă, teroare, un sistem politic în care toate erau compromise: (libertatea individuală, viața personală, familia, studiile, împlinirea profesională, viața comunitară, mentalitățile, viața socială, relațiile dintre oameni, bunăstarea), cu dificultățile postcomunismului (corupție, manipulare, „fake news”, iliberalism). Atunci, ne-am bucurat și am fost convinși că nu vom mai auzi despre comunism. Acum, nu mai suntem așa de siguri, mai ales că există oameni care par să-l regrete. Este important ca tinerii să înțeleagă ce s-a schimbat, ce s-a păstrat, ce a adus nou perioada postcomunistă. În România, în Europa și în lume a fost 1989 cu adevărat sfârșitul comunismului?

„Dictatura comunistă a inventat ceea ce societatea românească nu a cunoscut în trecut, complexul relei-credințe, dedublarea personalității. Această dedublare, care a fost operată încă pe copii, a continuat pe tinerii care învățau la școli și a culminat pe oamenii realizați care au ocupat funcții publice. Una gândea omul și alta trebuia să vorbească. Într-un fel vorbea acasă, altfel la birou sau în societate. Practicarea îndelungată a acestui complex al relei-credințe a lăsat, desigur, urme”. – Corneliu Coposu

Bibliografie orientativă, selectivă:

  1. Florin Abraham, România de la comunism la capitalism, 1989-2004: sistemul politic, Editura Tritonic, București, 2006
  2. Daniel Barbu, Republica absentă: politică și societate în România postcomunistă, Editura Nemira, București, 1999
  3. Dalia Báthory, Ștefan Bosomitu, Cosmin Budeancă (eds.), România  de la comunism la postcomunism. Criză, transformare, democratizare. Anuarul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, vol. XIV-XV (2019-2020), Editura Polirom, Iași, 2020
  4. Adam Burakowski, Aleksander Gubrynowicz, Paweł Ukielski, 1989. Toamna națiunilor, Editura Polirom, Iași, 2013
  5. Corneliu Coposu, Dialoguri cu Doina Alexandru, ediția a doua revizuită, Editura Vremea, București, 2014
  6. Liliana Corobca (coord.), Panorama comunismului în România, Editura Polirom, Iași, 2020
  7. Liliana Corobca (coord.), Panorama postcomunismului în România, Editura Polirom, Iași, 2022
  8. Stephane Courtois (coord. ), Nicolas Werth, Jean-Louis Panne, Andrzej Paczkowski, Karel Bartosek, Jean-Louis Margolin, Cartea Neagră a Comunismului. Crime, teroare, represiune, Editura Humanitas, Fundația Academia Civică, București, 1998
  9. Dennis Deletant, România sub regimul comunist, traducere de Delia Războiescu, Fundația Academia Civică, București, 2012
  10. Ion Irimie, Alte gânduri mărunte: căderea comunismului, Editura Presa Universitară Clujeana, Cluj-Napoca, 2021
  11. Mărturisiri. Corneliu Coposu în dialog cu Vartan Arachelian, Fundația Academia Civică, București, 2014
  12. Dan Pavel, Democrația bine temperată. Studii instituționale, Editura Polirom, Iași, 2010
  13. Dan Pavel, Grajdurile lui Augias. Rituri de purificare în posttotalitarism, Editura Polirom, Iași, 2017
  14. Florin Constantin Pavlovici, Tortura pe înțelesul tuturor, Ediția a II-a, Editura Academia Civică, București, 2011
  15. Polis. Comunismul în postcomunism. Nostalgii și nostalgici, Editura Institutul European, Iași, 2020
  16. Proclamația de la Timișoara (11 martie 1990), Societatea Timișoara, 1994
  17. Proclamația de la Timișoara. Șansa ratată a României?, Societatea Timișoara, 2005
  18. Alexandru Radu, Daniel Buti, Postcomunismul românesc. Sistemul politic: structură și funcționare, Editura Pro Universitaria, București, 2015
  19. Alexandru Radu, Daniel Buti, Statul sunt eu! Participate protestatară vs. democrație reprezentativă în România postcomunistă, Editura Pro Universitaria, București, 2016
  20. Romulus Rusan, Cronologia și geografia represiunii comuniste din România. Recensământul populației concentraționare (1945-1989), Fundația Academia Civică, București, 2007
  21. George Șerban, Nu cedați!, Editura Waldpress – Logos Consulting, Timișoara, 2014
  22. Stelian Tănase, Istoria căderii regimurilor comuniste, Editura Cuantic, București, 2022

Bibliografia rămâne deschisă, juriul și organizatorii concursului încurajând participanții, dacă au posibilitatea, să includă în notele de subsol referințe la interviuri realizate cu oameni care au trăit diferite experiențe în perioada comunistă.

Regulamentul concursului de eseuri – ediția a IX-a

Organizatori: Concursul este organizat de Fundaţia Corneliu Coposu în parteneriat cu Fundaţia Academia Civică, Fundaţia Hanns Seidel, Fundația Culturală Memoria și Festivalul de Film și Istorii Râșnov.

Partener media: Radio România Cultural

Descrierea grupului ţintă: Concursul se adresează elevilor, studenţilor, masteranzilor şi doctoranzilor. Începând din 2019, organizatorii și juriul concursului au decis în unanimitate să deschidă competiția și pentru elevi.

Criterii de eligibilitate:

  • Vor fi luate în considerare numai lucrările care au ca subiect cele 2 teme propuse pentru anul acesta
  • Vor fi luate în considerare numai lucrări originale, care nu au mai fost publicate sau prezentate în cadrul altor proiecte, conferinţe sau concursuri.

Vor fi luate în considerare numai lucrările cu autor unic, fiecare participant putând concura cu un singur eseu.

  • Nu vor fi luate în considerare lucrările bazate pe plagiat sau copy-paste
  • Nu vor fi luate în considerare lucrările care nu au cel puțin 5 (cinci) cărți în bibliografie
  • Nu vor fi luate în considerare lucrările care vor avea 25% citate din cărți

Condiţii de redactare

  • Eseurile vor fi redactate în limba română
  • Eseurile vor fi acceptate numai în format Word sau PDF
  • Eseurile trebuie să aibă între 5 pagini (minimum) și 40 pagini (maximum)
  • Pentru corpul de literă folosit în compunerea eseului sugestia noastră ar fi Times New Roman 12
  • Pentru notele de subsol sugestia noastră ar fi Times New Roman 10

Data limită de trimitere a eseului este 15 octombrie 2024. Eseurile vor fi trimise împreună cu adeverinţa de elev sau student vizată la zi (sau orice alt document care atestă statutul de elev, student, masterand, doctorand) la adresa de email fundatiacoposu@gmail.com. Emailul va conţine numele şi prenumele participantului, data naşterii, liceul, facultatea și universitatea la care este înscris, oraşul în care locuieşte participantul, numărul de telefon la care poate fi contactat. Fiecărui autor i se va confirma primirea eseului.

Juriul este format din:

  • Ana Blandiana, scriitor, preşedinte al juriului
  • Doina Alexandru, jurnalist
  • Dan Pavel, profesor de ştiinţe politice
  • Ioana Boca, istoric
  • Tudor Călin Zarojanu, scriitor şi jurnalist

Premii acordate:

  • Premiul I – 2500 RON
  • Premiul II – 1500 RON
  • Premiul III – 1000 RON
  • Premiul Special ”Rodica Coposu”– 500 RON

Lucrările premiate vor fi publicate în Memoria – revista gândirii arestate, nr. 1-4/2025

Termene limită şi etapele concursului

  • 20 martie 2024: lansarea concursului
  • 15 octombrie 2024, orele 23,59: termenul limită pentru trimiterea eseurilor
  • 1 noiembrie 2024: juriul desemnat va anunţa câştigătorii
  • 11 noiembrie 2024:  Gala de premiere a câștigătorilor, Opera Națională Timișoara

Copyright © 2024 Fundația Corneliu Coposu - Toate drepturile rezervate. Made by balu